Adoptia financiara a unei familii de tarani

5.02.2018. Un consumator roman care nu isi cunoaste si respecta identitatea proprie este la fel responsabil de soarta agriculturii romanesti ca si agricultorul roman incapabil de raspunsuri mai bune pentru piata romaneasca.

Daca mai adaugam la aceasta si gradul de chimizare regasit in produsele din supermarket, fata de naturaletea produselor taranesti romanesti, avem un tablou complet al ignorantei, iresponsabilitatii si culpabilitatii consumatorului roman. Din pacate, acesta nu-si urmareste nici macar interesele proprii de natura financiara. Pentru a sustine afirmatia, voi furniza urmatorul exemplu: daca, in loc sa cumpere carne de porc din supermarket, la un preţ mediu de 18-20 lei /kg, un consumator de la oras ar cumpara un porc de 100 kg de la un taran, la un randament de 70% produse de carne, pretul final pe kilogram ar fi doar de 10 lei.

Acelasi rationament se poate realiza si cu alte produse taranesti. Daca consumatorii dintr-un oraş ca Zalaul ar prelua acest rationament, s-ar putea achizitiona intr-un an circa 30 000 de porci din judetul Salaj, adica un porc de la fiecare familie de tarani salajeni. Daca nu se poate spera la o infratire culturala intre orasanul si taranul salajan, din motive de securitate alimentara macar o infratire financiara s-ar justifica cu prisosinta. Adoptia financiara de catre fiecare familie de oraseni salajeni, de exemplu, a unei familii de tarani, ar presupune, pentru cele 30 000 de infratiri, urmatoarele avantaje: reducerea valorii cosului alimentar familial lunar cu 40-50% pentru fiecare orasan; reducerea cu circa 50% a costului unui wekend petrecut la tara; reducerea cu circa 50 % a costurilor cu vacantele, concediile, revelionul etc.; o mancare mai gustoasa si mai sanatoasa pentru oraseni; o sansa financiara pentru fiecare familie de tarani adoptata.

Avram Fitiu – Salvarea fermei taranesti

 


Cautare