Gospodaria taraneasca romaneasca poate salva intreaga Europa

Calin Georgescu: Astazi, pentru Romania renasterea agriculturii traditionale ar fi mana cereasca.

Sfintele Scripturi ne spun ca hrana, inainte de orice, este expresia domniei lui Dumnezeu asupra creatiei si a iubirii sale fata de oameni. Este un semn al prezentei lui Dumnezeu: „Iata, eu le voi ploua paine din cer". Episodul biblic al manei ceresti exprima semnificatia adanca a agriculturii traditionale. Hrana nu este un produs, ci un dar de la Dumnezeu de care trebuie sa ne ingrijim cu atentie. Crestinii stiu ca trebuie sa se roage pentru painea „cea spre fiinta" sau, in alta traducere interpretativa, „cea de toate zilele".

Agricultura traditionala exista in cadrul unei economii smerite care tine cont de limite. O agricultura care intelege ca noi toti existam in cadrul altei economii - economia lui Dumnezeu, de la care toate ne vin. Este vorba de Marea Economie a creatiei, asa cum o numeste Wendell Berry, un celebrul scriitor agrarian din SUA. In aceasta economie totul se leaga, este interconectat, totul creste intr-o imensa Biserica. Agricultura traditionala este smerita, stie sa se conformeze Marii Economii a lui Dumnezeu. In fiecare zi, taranului i se ofera marturii multiple ale bunatatii si puterii divine, de la germinatia semintelor pana la cresterea holdelor si sanatatea vitelor. Cand taranul este smerit, are credinta si respecta creatia lui Dumnezeu, el stie ca nu are de ce sa se teama de greutati.

Restaurarea iconomiei, a relatiilor taranului cu Dumnezeu, cu natura si cu semenii lui de la sat si de la oras se face prin masuri si fapte concrete.

Nici agricultura, ca orice altceva, fie ea si agricultura traditionala, nu are viitor fara Dumnezeu. O agricultura smerita nu se poate dezvolta armonios decat in cadrul unor economii agricole locale multiple si diversificate. Ele ar furniza tarii hrana de calitate care este un factor-cheie in asigurarea starii de sanatate fizica; ar asigura autonomia alimentara a Romaniei si ar constitui una dintre bazele productiei pentru export; ar imbunatati in mod substantial ocuparea fortei de munca prin relocalizarea ei în zonele rurale; ar pastra traditiile si valorile romanesti si ar promova solidaritatea sociala.

Pentru a realiza in mod concret aceste obiective, statul va trebui sa-si foloseasca resursele pentru a sustine cu prioritate taranii individuali, gospodariile de subzistenta si semisubzistenta, fermele mici si mijlocii care produc in mod sustenabil hrana sanatoasa. Si se va dezvolta agricultura sprijinita de comunitate (metoda de cooperare intre producator xi consumator prin care se asigurz produse de calitate, pe baza de abonament sau de contracte de tipul „risc si recompensa" - metoda „Cosul taranesc").

Intrucat economiile agricole locale nu exista separate, se va incuraja parteneriatul dintre persoana si familie, familie si vecini (comunitatea locala), dintre comunitatea locala si regiune, regiune si natiune, natiune si comunitatea de destin a natiunilor.

Se va milita consecvent pentru restaurarea increderii in principiile si actiunile cooperatiste. Fara cooperative si alte forme de asociere similara, agricultura traditionala romaneasca va pieri si, odata cu ea, satul romanesc. Comuniunile economice crestine ar putea colabora fara probleme cu cooperativele seculare. Un exemplu celebru ni-l furnizează cooperativele Amishilor din SUA. De exemplu, cooperativele Green Field Farms (ale amishilor), care aplica restrictii religioase clare, au fost recunoscute si s-au infratit cu Organic Valley, cea mai mare cooperativa de produse biologice din SUA.

Vesnicia s-a nascut la sat, spunea Blaga. Taranul roman reprezinta gena autentica a civilizatiei mileniului actual. El reprezinta nu doar sansa redresarii Romaniei, ci insasi speranta renasterii lumii occidentale, care incearca cu disperare sa-si indrepte nesabuintele trecutului.

(SURSA: Calin Georgescu – Solutii pentru Romania)

 

 


Cautare