Alimentele procesate distrug bacteriile "prietenoase"

Nutritionistul Michael Pollan militeaza pentru revenirea in dieta zilnica a alimentelor preparate in casa, care ajuta organismul sa lupte eficient contra infectiilor si a obezitatii.

Bacteriile care traiesc in organismul uman sunt privite in general fie ca organisme nedaunatoare, fie ca patogeni de care oamenii trebuie sa se fereasca. Insa la începutul anilor 2000, oamenii de stiinta au descoperit sute de specii noi de bacterii care traiesc in intestinul uman si care fac tot felul de "lucruri" neasteptate.

Spre marea lor surpriza, specialistii in microbiologie au descoperit ca oamenii sunt facuti in procent de 90% din bacterii. Noua din zece celule din corpurile noastre nu sunt umane, ci apartin acestor specii microbiene (iar cele mai multe traiesc în intestin).

Metafora despre "razboiul" in care s-ar afla oamenii cu bacteriile a devenit astfel lipsita de sens.Ce sunt mai exact cele 500 de specii distincte - si nenumaratele tulpini diferite ale lor - care formeaza circa 1 kilogram de microbi si bacterii in stomacul nostru?

Pentru cei mai multi dintre microbi, supravietuirea lor depinde de a noastra, iar aceste microorganisme indeplinesc tot felul de sarcini pentru a-si mentine gazda - organismul uman - vie si sanatoasa.

Poate cea mai importantă funcţie a lor este aceea de a mentine sanatatea peretelui intestinal - epiteliu. Pe parcursul unei vieti, 60 de tone de alimente trec prin tractul gastrointestinal al unui om, o expunere care prezinta riscuri mari.

Se pare ca cea mai mare parte a acestor riscuri este controlata, si in cea mai mare parte a timpului intr-o maniera excelenta, de catre bacteriile intestinale.

Privite in ansamblu, organismele din intestin alcatuiesc cel mai mare si unul dintre cele mai importante organe de aparare ale corpului uman.

Sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizarii hranei si a dietelor moderne, flora microbiana umana s-a schimbat probabil in ultimii 100 de ani mult mai mult decat in ultimii 10.000 de ani, atunci cand agricultura a schimbat dieta si stilul de viata al oamenilor.

Cu excepţia iaurturilor, alimentele care contin bacterii vii au disparut complet din farfuriile oamenilor moderni (bacteriile din varza acra, ketchup, legume murate sunt ucise prin pasteurizare).

Dieta occidentala, care contine multi carbohidrati, alimentele superprocesate si lipsa legumelor proaspete au dus la conservarea hranei prin distrugerea bacteriilor. Astfel, bacteriile intestinale sunt private de acele substante care sunt bune pentru ele si care le permit sa fermenteze si sa creasca.

Marea problema a dietei occidentale", spune Stephen O'Keefe, gastroenterolog la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite, "consta in faptul ca nu hraneste intestinul, ci doar partea superioara a tractului gastrointestinal. Toate alimentele sunt procesate pentru a fi absorbite imediat, nelasand nimic pentru partea inferioara a tractului. Această dieta a eliminat acel element cheie pentru sanatate, fermentarea din intestinul gros". Lipsa de fibre din dieta occidentala infometeaza intr-adevar intestinul si rezidentii sai microbieni.

Oamenii de stiinta sunt tot mai convinsi ca multitudinea de afectiuni intestinale care au devenit comune in randul oamenilor care au adoptat dieta occidentala sunt cauzate de acest dezechilibru. Oamenii care au adoptat dieta occidentala au inceput sa dezvolte o rata foarte mare de boli precum maladii cardiace, accident vascular cerebral, obezitate, cancer si diabet de tipul 2.

Probioticele - bacterii benefice ingerate fie cu alimente fermentate, fie in suplimente - calmeaza sistemul imunitar si reduc inflamatiile, scurteaza durata si diminueaza severitatea racelilor la copii, calmeaza diareea si atenueaza sindromul intestinului inflamat, reduc reactiile alergice, stimuleaza reactia sistemului imunitar, reduc riscul de aparitie a unor anumite tipuri de cancer si amelioreaza sanatatea si functiile intestinului.

In afara de probiotice, dieta zilnica ar trebui sa includa legume si fructe proaspete, intrucat acestea asigura necesarul de prebiotice - substante care hranesc bacteriile din tractul intestinal.

ziarelive.ro

 


Cautare