Cultura de mazare boabe ecologica

Mazarea este putin pretentioasa fata de factorii de vegetatie, fiind planta zonei temperate, cu climat mai umed si racoros, arealul sau de cultura atingand paralela de 67 grade latitudine nordica si 1800 m altitudine in Muntii Alpi.

Temperatura minima de germinatie a semintelor este de 1-2 grade C (3-4°C la soiurile zaharate, cu bobul zbarcit), optima fiind de 25 grade C, iar maxima de 35 grade C. Plantele tinere suporta, pe perioada scurta, temperaturi scazute de –5, –6 grade C, in unele zone cultivandu-se si ca forma de toamna (cand plantele pot rezista pana la –10, -12 grade C). Cresterea plantelor incepe primavara la temperatura de 4- 50 C, dar pe masura avansarii in vegetatie cerintele fata de temperatura cresc.

In perioada de crestere, temperatura optima este de 14-15 grade C, in timpul infloritului 15-18 grade C, iar la coacere 18-20 grade C. Temperaturile de peste 30 grade C impiedica fecundarea si umplerea bobului si favorizeaza atacul de gargarita (Bruchus pisorum). La maturitate are cerinte termice moderate, iar pentru intreaga perioada de vegetatie necesita 1350-1800 grade C.

Mazarea are cerinte moderate fata de umiditate, fiind mai rezistenta la seceta decat fasolea si soia. Pentru incoltire, necesarul de apa, raportat la masa semintei, este de 95-120 %. Pretinde mai multa apa in perioada de la inflorire pana la formarea boabelor. Sunt favorabile mazarii precipitatiile din lunile mai si iunie care trebuie sa ajunga la 120-140 mm. Seceta si caldurile mari din aceasta perioada determina formarea unui numar redus de pastai si de boabe si favorizeaza atacul de gargarita. Este foarte daunator excesul de umiditate pentru ca prelungeste infloritul, esaloneaza coacerea si favorizeaza atacul de boli. Ploile din timpul maturarii determina caderea si putrezirea plantelor, iar alternanta dintre ploi si perioade de arsita mareste dehiscenta pastailor cauzand pierderi de boabe.

Mazarea este o planta de zi lunga, dar exista si soiuri ce fructifica in conditii de zi scurta si chiar indiferente fata de acest factor de vegetatie.

Cele mai favorabile pentru mazare sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipo- lutoase, calde, profunde, bogate in humus, bine aprovizionate in fosfor, potasiu si calciu, bine structurate, cu capacitate mare de retinere a apei, cu reactie neutra (pH=6,7-7,5), cum sunt cernoziomurile, solurile brun-roscate si aluviunile. Nu da rezultate bune pe soluri grele, argiloase, cu exces de umiditate, neaerate, acide, nisipoase, saraturoase etc.

Mazarea gaseste conditii favorabile de cultura in majoritatea zonelor agricole din tara noastra. Zona foarte favorabila se intalneste in Campia de Vest, in centrul si nord-vestul Banatului, unde precipitatiile sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificarii se situeaza in jurul a 20 grade C. Zona favorabila I cuprinde sudul Campiei Romane (cu exceptia Baraganului si a zonei nisipurilor din Oltenia), Campia Transilvaniei, Valea Muresului si Tarnavelor, Depresiunea Sibiului, Tara Barsei, Campia Crisurilor, nord- vestul tarii.

Soiurile aflate in cultura la noi in tara apartin varietatii vulgatum, avand seminte mici-mijlocii, netede, de culoare galbena, galbena-portocalie.

Avand o crestere lenta in primele faze de vegetatie, mazarea trebuie sa urmeze dupa plante care lasa terenul curat de buruieni, cum sunt culturile prasitoare (porumb, cartof, sfecla pentru zahar, floarea-soarelui) si cerealele paioase.) Mazarea nu trebuie sa revina pe acelasi teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determina fenomenul de “oboseala a solului” si nici nu se cultiva dupa alte leguminoase pentru a se evita bolile (fuzarioza) si daunatorii specifici.

La randul sau, mazarea este o planta buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, in special pentru graul de toamna, deoarece se recolteaza timpuriu si are o influenta deosebit de favorabilă asupra structurii si fertilitatii solului (lasa in sol 30-100 kg N/ha), putandu-se incadra usor in rotatii. Prin incadrarea mazarii in rotatii de 3-6 ani se asigura planta amelioratoare in cadrul asolamentului.

Soiurile de mazare de camp cultivate in Romania sunt: Alina, Corina, Dora, Magistra, Marina, Mona, Rodil, Vedea, Alfetta, Atol, Baccara, Bastille, Eiffel, Grafila, Loto, Montana, Monique, Profi, Renata, Erecta, Turbo, Romania, Franta.

Pentru o productie de 1000 kg boabe plus tulpinile, mazarea consuma in medie, după diferiti autori: 57,5 Kg N, 15,5 kg P2O5, 30,5 K2O si 32 kg CaO. Mare parte din necesarul de azot (42-78 %) si-l procura din aer prin intermediul bacteriilor simbiotice, iar restul este asigurat din rezervele solului. De aceea reactioneaza mai slab la ingrasamintele azotate administrate in agricultura ecologica si ele se aplica numai ocazional la aceasta planta. Pe terenurile fertile si dupa premergatoare bine fertilizate, utilizarea azotului la mazare nu este oportuna, acesta putand avea chiar o influenta negativa asupra activitatii bacteriilor fixatoare de azot.

Avand radacini cu mare capacitate de solubilizare a fosforului din combinatii mai greu solubile, mazarea valorifica bine rezervele de fosfor din sol. Fosforul stimuleaza dezvoltarea sistemului radicular si formarea nodozitatilor, avand o influenta favorabila asupra fructificarii. Ingrasamintele organice nu se aplica direct mazarii, aceasta valorificand bine efectul remanent al gunoiului administrat plantei premergatoare.

Tratarea semintelor de mazare cu biopreparatul “Nitragin” aduce insemnate sporuri de recolta si imbunatateste continutul de proteine în boabe. Pe solurile acide se folosesc amendamente calcaroase in doze de 4-6 t/ha, incorporate in sol sub aratura de baza.

Lucrarile de pregatire a terenului sunt asemanatoare cu cele executate la culturile de primavara cu insamantare timpurie. In functie de perioada cand elibereaza terenul planta premergatoare, aratura se executa vara sau toamna, la adancimea de 20-25 cm, cu plugul in agregat cu grapa stelata si trebuie sa asigure incorporarea in sol a resturilor vegetale. Se recomanda ca aratura sa fie lucrata cu grapa cu discuri pana la venirea iernii pentru nivelarea terenului, maruntirea bulgarilor si distrugerea buruienilor. Nivelarea araturii inca din toamna determina o zvantare mai rapida si mai uniforma a terenului, ceea ce permite un semanat mai timpuriu in primavara si usureaza recoltatul mecanizat. Pregatirea patului germinativ se face primavara foarte devreme, dar numai dupa zvantarea terenului, folosind discuitorul in agregat cu grapa cu colti reglabili, combinatorul sau grapa rotativa combinata printr-un numar cat mai redus de treceri pe teren cu agregatele agricole pentru a evita pierderea apei si tasarea solului.

Pentru semanat se folosesc seminte sanatoase, neatacate de gargarita, cu puritatea minima de 97 % si capacitatea germinativa de cel putin 80 %. In vederea stimularii activitatii bacteriilor fixatoare de azot, samanta de mazare se trateaza in ziua semanatului cu biopreparatul Nitragin, folosind 3-4 flacoane pentru samanta necesara la un hectar (se eviaă actiunea directa a razelor solare asupra semintelor inoculate).

Mazarea se seamana primavara in prima urgenta, in luna martie (in prima jumatate a lunii in sud si in a doua parte a lunii martie in celelalte zone din tara), cand in sol la 6-8 cm adancime, temperatura este de 1-2°C (3-4°C pentru soiurile cu bob zbarcit). Prin semanatul timpuriu se valorifica din plin umiditatea acumulata in sol pe perioada de iarnă, care asigura germinatia semintelor si cresterea mai intensa a plantelor de mazare. Intarzierea semanatului fata de epoca optima determina pierderi insemnate de producţie.

Desimea de semanat recomandata este de 120-140 boabe germinabile/m.p., pentru a se realiza 100-120 plante recoltabile/mp, in functie de talia plantelor, fiind necesara o norma de samanta de 200-350 kg/ha, in functie de valorile diferite ale masei a 1000 de boabe si de valoarea utila. Mazarea se seamana cu semanatorile universale, la 12,5 cm intre randuri si la adancimea de 5-8 cm, in functie de textura si umiditatea solului (5-6 cm pe solurile grele si 7-8 cm pe cele cu textura usoara).

Prin tehnologia de cultura aplicata trebuie sa se realizeze o rasarire rapida si uniforma a plantelor de mazare si un lan cu o densitate corespunzatoare. Avand insa o crestere inceata in primele saptamani de vegetatie, mazarea este usor napadita de buruieni care creeaza dificultati la recoltare si diminueaza productia. Pentru prevenirea imburuienarii culturii se evita amplasarea pe terenuri imburuienate, se foloseste samanta curata, se asigura o densitate corespunzatoare a plantelor in lan etc. In loturile semincere se inlatura plantele de mazare furajera (Pisum arvense) care se recunosc după florile colorate in rosu-violaceu si inelul violaceu de la baza stipelelor. Impotriva principalelor boli (antracnoza, bacterioza) si daunatori (gargarita mazarii) se recomanda rotatia culturii, folosirea de samanta sanatoasa, cultivarea de soiuri rezistente (soiuri de tip „afila) etc.

La recoltarea mazarii se intampina unele dificultati datorita coacerii esalonate a pastailor (de la baza spre varful tulpinii), scuturarii boabelor si pozitiei culcate a plantelor. Momentul optim de recoltare este atunci cand plantele s-au ingalbenit, frunzele s-au uscat si 70 % din pastai sunt galbene si boabele s-au intarit. Culturile semincere se recolteaza ceva mai tarziu. Pentru prevenirea pierderilor prin scuturare se recomanda ca recoltarea sa se faca intr-un timp foarte scurt, in zile noroase, dimineata devreme, pe roua si spre seara. Recoltarea se face divizat (in doua etape): in prima etapa se smulg sau se taie plantele (manual sau mecanizat), care raman pe teren, in brazda continuă, 2-3 zile pentru uscare, iar in a doua etapa se treiera direct in camp.

Pentru recoltarea mecanizată se foloseste masina de recoltat mazare (MRM-2,2 M) care smulge sau taie plantele si le lasa pe teren in brazde continui, late de 1 m, cateva zile pentru uscarea completa a boabelor. Treieratul se face cu combina de cereale prevazuta cu ridicator de brazda. Pentru evitarea spargerii boabelor, la combina se reduce turatia tobei (maximum 600 rotatii/minut) si se mareste distanta dintre batator si contrabatator. Lucrarea de treierat se face cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprinsa intre 18-20 %.

Introducerea si extinderea in cultura a soiurilor de tip “afila” (cu plante erecte la maturitate), cum este soiul Dora, face posibila recoltarea directa a mazarii printr-o singura trecere cu combina.

Dupa treierat, in vederea depozitarii, semintele de mazare sunt supuse operatiilor de conditionare (uscarea pana la 14% umiditate si selectarea pentru eliminarea impuritatilor si a boabelor atacate de gargarita).

Productiile medii obtinute la noi in tara la aceasta cultura sunt in jur de 1500 kg/ha, dar in conditiile aplicarii unor tehnologii corespunzatoare se pot obtine 2000-4000 kg/ha. In Franta se realizeaza curent productii medii pe tara de peste 4000 kg/ha. Din productia totala a plantelor, boabele reprezinta 35-50 %.

 Costel Samuil

 


Cautare